Meditatia solitara sub un smochin a adus iluminarea unui print ratacitor, ale carui "Patru Adevaruri Nobile" au devenit fundamentul doctrinei budisteDespre printul Buddha
Cele mai multe povesti despre un chipes print ni-l arata trecand prin cumplite incercari si vitregi, pentru a se insoti cu o minunata printesa si a trai fericit pana la adanci batranete. Budismul insa incepe cu povestea unui tanar deja insotit cu o minunata printesa, pe care o paraseste si apoi trece prin cumplite incercari si vitregi pentru a putea in final sa inceteze a trai.
Buddha era fiul lui Suddhodana, regele neamului sakya, al carui tinut se afla la actuala granita dintre India si Nepal. Nastera sa este de obicei plasata prin 563 i.C.h.
Traditia budista sustine ca inca dinainte de eveniment, brahmanii, marii preoti ai hinduismului, prezisesera dupa un vis al mamei lui ca el fie va stapani Universul, fie va deveni un Buddha - suflet rar si fericit ce va atinge iluminarea si armonia cu realitatea ultima.
Imediat dupa nasterea sa, sfetnicul lui Suddhodana, Asita, a vazut la randul sau din semnele de pe trupul copilului, ca acesta avea sa devina un Buddha. Astfel ca regele a ajuns sa-si venereze propriul fiu. Cinci zile dupa nasterea sa, copilul a fost numit Siddhartha - " Cel al carui scop este atins", in sanscrita. Numele de familie era Gautama. I s-a spus mai tarziu si Sakyamuni, "Inteleptul neamului Sakya".
Tanarul print a fost inconjurat de toate desfatarile, insa de copil arata ca nazuia dupa impliniri mai profunde. Tatal il cinstea, dar il nelinistea gandul ca fiul sau si-ar putea implini intr-o buna zi destinul, parasind curtea ca sa devina un cersetor sfant. Regele a facut tot ce a putut pentru a umple viata baiatului de placeri, iar cand acesta a implinit 16 ani l-a insurat cu o printesa de varsta lui.
Calatorind cu vizitiul sau Channa, Gautama a trecut apoi prin intamplari care l-au adus in contact cu batranetea, boala, moartea si saracia.